despre tara mea numai de bine
Noapte tarzie. Sau dimineata mult prea devreme. Nu stiu, 4 jumi AM era oricum. Ploaie, vant, strada pustie, caini necajiti de pasii mei. Eu nedormita de mai bine de 24 ore. Spre gara birjar! Agat un taxi. Care taxi continea una bucata taximetrist. Care taximetrist, extraordinar de volubil m-a luat in primire inainte de a-mi trage ambele picioare in masina. Avea o vorba asezata, sfatoasa, si un harsait tabacist in piept care aducea a Moromete. (macar asa mi l-am imaginat eu de cand lumea).
el ‘Si, ia zi don’soara, la gara, huh?‘
eu‘ imhm‘
el ‘ Pai era si timpul sa fugiti din Bucuresti. Ascultati aici la mine ca am fost ofiter in armata si stiu, dictatura militara o sa ne manance. Da’ nu zic, foarte bine, ca civilii astia prapad au facut’
eu ‘hmm’
el’ Nu nu, nu incercati sa va scuzati, va zic doar, plecati, salvati-va! Eu stiu totul! Daca ar stii ei (?!) cine sunt eu nu am mai sta noi de vorba acum..Repede! lasati-va capu in jos sa nu va vada!’ (voce crescendo-allegro, usor tensionata)
eu “Poftim?!”
el “Ascunde-ti fata sa nu te recunoasca! Esti in pericol” imi arunca un fular “Luati asta si infasurati-va”
eu “Nu, multumesc, sunt bine…dar..de ce o luam pe aici?” (abia incepusem sa fac ochi si vedeam cu stupoare ca nu recunosc neam drumul, mergeam numai pe stradute laterale)
el “Ca sa nu ne mai urmareasca! Credeti-ma- am colaborat cu Gen. Stanculescu, stiu totul despre Revolutie, stiu cine a tras, l-am auzit pe Gen. zicand ca e o lovitura de stat, criza economica era planuita dinainte de ‘90, pana acum a fost o economie artificiala, Israelul si rusii l-au dat jos pe Ceausescu pentru ca reusise parlitu’ sa ne scoata din datorii si vroia convertirea leului- puteam fi mai tari ca lira la ora actuala!” se intoarce spre mine suspicios
eu “mda, inteleg…”
el “sunteti jidanca?“
eu “hmmm”
el “Aproape ajungem- incercati sa uitati tot ce ati auzit in aceasta masina. Nu vorbiti cu nimeni. Fugiti din tara, sunteti prea sensibila pentru dictatura militara pe care am s-o instaurez!”
eu “Mda, multumesc…(?) cat va datorez?”
el “Nimic, lasati ca dati data viitoare ca acum stiu unde locuiti”
Acum sunt acasa la ai mei si ma intreb din nou, incotro birjar?
